Cum verificăm dispozitivele electronice?

Ca amator, lucrez des cu componente recuperate. Sunt sigur că mai există mulți care fac asta. În fond, de ce să cumpărăm ceva ce putem obține gratis? Problema componentelor recuperate este că nu știm mereu dacă mai sunt bune. Voi prezenta cum verificăm dispozitivele electronice active, folosind cel mai ieftin model de multimetru digital care se găsește în orice piața.

Vom folosi două game de măsură ale acestuia, şi anume rezistenţe şi diode.

Cum verificăm dispozitivele electronice active?

Cum verificăm diodele?

Folosim, evident, gama de diode, unde aparatul dă o tensiune de 2V de curent mic cu o rezistență serie relativ mare, și măsoară căderea de tensiune între borne. Valoarea afișată este în milivolți. Dacă tensiunea este mai mare decât 1999mV, se afișează 1 aliniat la stânga. Polarizată invers, cu roșu la catod și negru la anod, indicația este de depășire, adică 1 aliniat la stânga. În caz contrar, dioda este defectă. Fenomenul apare fie din cauză că siliciul s-a supraîncălzit până au fuzionat terminalele, fie o supratensiune inversă a străpuns joncțiunea.

În polarizare directă, cu roșu pe anod şi negru pe catod, Astfel, pentru diode cu siliciu, valoarea afișată este în jur de 500-700mV. Pentru diode cu germaniu sau Schottky, tensiunea este de 0,1 -0,2V. La LED-uri, tensiunea este prea mare ca să poată fi măsurată, dar dacă LED-ul este funcțional, se va aprinde.

Cum verificăm tranzistoarele bipolare?

Verificarea tranzistoarelor bipolare se face prin verificarea joncțiunilor bază-emitor și bază-colector. Acestea se comportă ca două diode, dispuse cu electrodul comun la baza tranzistorului. Așadar, tranzistorul se poate măsura ca și cum s-ar măsura două diode. Un defect care apare des la tranzistoare este străpungerea secundară, unde deși joncțiunile nu sunt afectate, apare un scurt circuit de rezistentă relativ mică între colector și emitor. Acesta se poate detecta prin măsurarea tensiunii între colector și emitor și trebuie să arate depășire. Deci verificarea se face în trei pași

1. Se verifică joncțiunea bază-emitor
2. Se verifică joncțiunea bază-colector
3. Se verifică să nu fie scurt circuit între emitor și colector.

De asemenea se poate folosi beta-metrul multimetrului, pentru cele care sunt dotate cu așa ceva. Se înfige tranzistorul în mufa pentru verificat tranzistoare și se dă comutatorul pe hFE. Afișajul va indica factorul de amplificare în curent și trebuie să aibă o valoare cuprinsă între 10, pentru tranzistoarele de putere, și câteva sute.

Cum verificăm tranzistoarele MOSFET?

De obicei, tranzistoarele MOS au tensiunea de prag mai mare decât tensiunea pe care o poate da un multimetru. De aceea, pentru măsurarea acestora este nevoie de o sursă de tensiune, cum ar fi, o baterie de 9V.

1. Se conectează ohmmetrul, pe gama de 2000 de ohmi, între sursă și drenă. Pentru N-MOS, sursa se leagă la borna neagră iar drena la borna roșie. Se lasă conectat pentru pasul următor. Pentru P-MOS, invers.
2. Se face scurt circuit între sursă și poartă. Ohmmetrul trebuie să indice depășire.
3. Se conectează bateria între poartă şi sursă. Pentru N-MOS, plusul se conectează la poartă. Pentru P-MOS, minusul la poartă. Ohmmetrul indică rezistența canalului Rds on. Aceasta poate lua valori de la câțiva miliohmi la câteva zeci de ohmi, în funcție de tipul tranzistorului. Odată deconectată bateria, indicația trebuie să rămână pe timp nedeterminat, din cauza încărcării capacității de poartă. Dacă se ating simultan cu degetul sursa și poarta, capacitatea se descarcă și indicația ohmmetrului sare din nou în depășire.

Cum verificăm tranzistoarele JFET?

Pentru tranzistoarele JFET, se poate verifica joncțiunea poartă-canal. Aceasta se face similar cu măsurarea joncțiunilor la tranzistoarele bipolare. Astfel, la canal N, conducția directă a joncțiunii apare când se leagă borna roșie la poartă și borna neagră la sursă sau la drenă. La canal P, conducția directă apare când se leagă borna neagră la poartă, și borna roșie la sursă sau la drenă. Valoarea tensiunii indicate va fi ușor mai mare decât la o diodă, din cauza rezistenței canalului.Apoi, se măsoară rezistența canalului, când poarta e legată la sursă. Valoarea indicată trebuie să fie de zeci, sute de ohmi. Așadar, cei doi pași sunt:

1. Se măsoară joncțiunea poartă-canal.
2. Se măsoară rezistența canalului.

Cum verificăm tiristoarele?

Cu multimetrul putem verifica doar parametrii în starea OFF. Astfel, rezistența între anod și catod trebuie să fie (foarte mare) infinită în ambele sensuri. Apoi se măsoară joncțiunea dintre catod și poartă.

Curentul dat de multimetru este prea mic pentru a menține un tiristor în conducție și a-l măsura în starea ON, unde verificarea are relevanţă mai mare. De aceea vom apela din nou la o sursă de tensiune externă, şi o rezistenţă, cam de 1K. Se leagă multimetrul cu borna neagră la catod şi borna roşie la anod. Comutatorul se pune pe măsurare diode. Indicația este de depășire. Păstrând astfel bornele conectate, se conectează bateria, în serie cu rezistența, cu plusul pe poartă și cu minusul pe catod. Indicația trebuie să fie de tensiune de joncțiune, între 500 și 700mV.

Cum verificăm tuburile electronice?

Verificarea unui tub electronic este ceva mai complexă, dar o verificare scurtă se poate face.

Înainte de toate, se verifică getterul. Aceasta este o zonă argintie sau neagră la suprafața sticlei, pe interior. Se găsește dispusă fie sus, ca o căciulă, fie lateral. Dacă această zonă este albă, înseamnă că tubul a luat aer și nu mai poate fi folosit.

Apoi se verifică să nu fie scurt circuit între electrozii apropiați.
După aceea se aplică tensiunea de încălzire a filamentului specificată în catalog. Filamentul, sau filamentele, se lasă la încălzit 20 de secunde, sau mai mult, pentru tuburile de putere.

Dacă tubul este cu încălzire indirectă, se verifică izolația dintre filament şi catod. Rezistența între catod și unul din pinii filamentului trebuie să fie foarte mare (infinită).

Cu excepția defectărilor mecanice, viața unui tub este dată de viața catodului. De aceea o verificare relevantă asupra stării este emisia catodului. Se poate măsura ușor, cu filamentul încălzit, cu multimetrul, pus pe diode. Se conectează borna neagră la catod şi borna roşie la cel mai apropiat electrod faţă de catod. Adică anodul, pentru diode, sau prima grilă, pentru tuburile cu mai mulți electrozi. Multimetrul va indica în general o tensiune între 20 şi 700 mV. Dacă indică peste 1000mV sau depășire, este o bună șansă ca tubul să fie prea uzat pentru a mai putea fi folosit. Deci, pașii pentru măsurare sunt:

1. Verificarea vizuală a getterului
2. Verificarea izolației între electrozi
3. Verificarea filamentului
4. Verificarea izolației filament-catod cu catodul cald
5. Verificarea emisie cu catodul cald

Cum verificăm dispozitivele electronice active? Aștept întrebările și comentariile voastre. Orice adăugiri sunt binevenite.

Consultați de asemenea și: https://ro.wikipedia.org/wiki/Echipament_electronic_de_testare