Acasă / Tutoriale / Tutorial „MIDI control pentru Dj”

Tutorial „MIDI control pentru Dj”

DSC09984

Pentru cei care nu stiu voi incepe cu o descriere a protocolului midi:
MIDI = Musical Instruments Digital Interface
Dateaza ca protocol definit din 1982 si cel mai important aspect de retinut: MIDI nu transmite semnal audio. MIDI NU ARE NICI O LEGATURA CU SEMANLUL AUDIO…

Midi este un protocol standard care permite diferitelor echipamente electronice care poseda aceasta interfata, sa comunice si sa se sincronizeze intre ele. Aici includem sintetizatoare, masini de ritm (eng drum machines), calculatoare, samplere, claviaturi midi, controllere midi, softuri… si asa mai departe.
Mesajele transmise se refera la starea unei functii cum ar fi valoarea unui control de volum, o nota on/off, pitch, cue-play si chiar ceasul (eng clock) de sincronizare intre echipamente, informatia bpm-ului si downbeatului (primul beat).

Toate softurile si echipamentele compatibile midi urmeaza aceleasi specificatii si interpreteaza mesajele midi in acelasi mod.

Ce se intampla ?
Un exemplu referitor la un buton de play de pe un Dj controller care presupunem ca are si un led care il ilumineaza:
In aceste zile, conexiunea midi este folosita din ce in ce mai mult pe usb.
Insa trebuie specificat ca traseul midi implica midi out si midi in la un echipament, dar nu este obligatoriu (sunt echipamente care doar trimit midi sau doar primesc). Mufele standard midi sunt din 5 si implica 2 mufe, una in si una out (unele ofera midi thru unde se regaseste semnalul midi de pe intrare pentru a transmite mai departe acel semnal spre alte echipamente).

In cazul butonului nostru e dus-intors, de la controllerul cu pricina spre pc si dinspre pc spre controler (zic pc pt ca in cazul DJ-ilor e vorba de un soft in pc). La apasarea butonului, controllerul trimite un mesaj catre pc, in care ii spune ca s-a apasat butonul nrx (conform notatiei acest mesaj este „note-on” sau „note-off” in cazul butonului [intreerupator din pdvd electronic] si contine nr controlului intre 0 si 127).

Si ca sa exemplificam totul, consideram si un potentiometru de pe controller. Acesta cand este miscat trimite mesaje de tip CC (Control Change) care nu mai are atasat pe langa numarul sau, mesaj on sau off, ci are atasat valoarea controlului (daca retin bine de la 1 la 128, oricum ideea e ca acest numar indica pozitia sa)(exemplu: controlul 10 este la pozitia 64). Numarul atribuit fiecarui intrerupator , knob si slider de pe cotroller este stabilit de producatorul sau. In software maparea (atribuirea unui buton de pe controller, unuia din soft) se face de cele mai multe ori foarte simplu prin functia de learn a softului, caz in care el citeste nr cand este miscat faderul sau apasat butonul respectiv. Daca softul este capabil sa transmita si el mesaje midi, poate trimite catre controller mesaj ca sa aprindem ledul care ilumineaza butonul de PLAY.
De exemplu TRAKTOR poate, si in momentul cand primeste comanda de la butonul de play, actioneaza ca atare si totodata trimite mesajul spre controller si ledul se aprinde (daca se face maparea necesara – voi explica asta ulterior).

In alte cazuri pot fi fadere motorizate sau encodere, acestea ducandu-se singure la pozitia ceruta de soft la miscarea interna in soft – automatizari, schimbari de presetari, etc ( in domeniul DJ de regula nu avem, acestea fiind folosite in productie muzicala, mixari live descrise de Octavian in articolul sau si altele, in DJing de regula softul comanda leduri care ne indica starea unui buton fara sa fie nevoie sa privim monitorul).
Midi a aparut ca o necesitate a unui protocol unic in productia muzicala, nu pentru Dj, care pe atunci nu concepeau acest viitor…

Am incercat sa explic cat mai pe intelesul tuturor ca sa nu fie nelamuriri.
Daca vreti, in cazul aplicatiei „digital DJ”, puteti privi midi controllerul ca pe o telecomanda cu fir.
Misti butonul pe telecomanda si se misca si in soft…
Exista simple midi controllere care nu fac altceva decat midicontrol; insa sunt destule controllere care includ interfata audio (sound card), care la randul ei prezinta nici una sau 1-2 intrari de linie, intrare de microfon… la fel si pe iesire, master 1-2 casti etc.

Comunicarea are loc pe acelasi port usb. Asta induce in eroare unii utilizatori si sunt tentati sa confunde calea audio cu midi… Repet, midi nu are nici o legatura cu audio, aici e vorba de un produs 2 in 1.
In opinia mea era mai avantajos un port usb separat pentru placa audio.
Chiar si asa o latenta atinsa de aceste controllere de 15ms este buna pentru acest uz, mai rau va fi de cei care vor folosi intrarea de microfon a interfetei audio din controller, avand o latenta totala de peste 30ms este destul de deranjant si nu te obijnuiesti usor…

MAPARE:

Orice controller midi, se poate mapa (si ma refer acum la controllere pt dj si softurile aferente, desi acelasi lucru este valabil si pentru alte aplicatii).
Indiferent ca un controller a fost facut pentru un anumit soft, indicat de softul LE cu care vine, si aranjarea butoanelor, mai intuitiv pentru acel software, acesta se poate mapa cu orice alt software care stie midi.
Unele softuri stiu doar sa primeasca midi, nu stiu sa si trimita. Traktor si Virtual Dj fac asta fara probleme, insa VDJ este tare complicat la mapare dar exista premapari facute de useri ai softului, pentru multe controllere. Cum eu nu il utilizez pe midi, voi exemplifica in cele ce urmeaza, maparea pentru Traktor cu DDM4000 ca asta am, si posed documentatia necesara, care de altfel cred ca o poseda orice controller, tot ce trebuie sa faceti este analogia cu controllerul vostru.

De cele mai multe ori softuri precum Traktor, Virtual Dj, Serato, Deckadance, Torq si asa mai departe, vin dotate cu suport pentru o gama larga de controllere, plus mapari pe forumurile de suport tehnic facute te useri. In acest caz, daca gasiti o mapare care va convine, o aplicati si utilizati ca atare si gata treaba…
Insa eu de cele mai multe ori m-am lovit de inconveniente:
Ca mixer control erau folosite canalele 1 si 2, iar eu sufar de simetrie si vroiam 2-3 sau 1-4… sau butoanele din stanga si dreapta crosfaderului erau utilizate ca play – cue – cup, cand eu folosesc timecode si nu am nevoie in mod curent de acea configuratie, asi fi vrut sa faca altceva acele butoane…
Si uite asa ajungi sa iti concepi propria mapare si tre sa o pui in practica:

DDM 4000 vine cu asa ceva la el:

11rgglh

552wdx

Traktor are la setari asa ceva:

2h2guia

Este foarte important ca atunci cand te apuci sa faci o mapare, sa sti ce vrei sa faci…
Pentru asta e bine sa faci maparea pe hartie unde poti modifica foarte usor ce vrei.
In setarile softului totul poate devenii foarte imbarligat ulterior si greu de modificat (cel putin pana esti familiarizat cu asta).

Dupa ce am facut mai multe variante de mapari, 4 dintre ele chiar punandu-le in practica sa vad cat de la indemana imi vine totul, am ajuns la o versiune finala, cu care pot functiona cu sau fara timecode, dar intotdeauna pe external mixer ca sa pot folosi si efectele mixerului pe ce canal vreau, nu doar ca global master fx.
Cam asa arata maparea midi a mixerului meu iar dedesupt panoul pentru setare midi de la mixerul meu (daca aveti un controller nu veti fi nevoiti sa setati nimic la el, pentru ca nu face altceva decat midi control):

atx001

Dupa cum vedeti sunt notari in alb si in portocaliu.
In centru jos, deasupra crosfaderului, este un buton denumit shift…
Functiile scrise cu portocaliu sunt disponibile doar in combinatie cu shift-ul.
Practic dupa ce am pornit Traktorul, nu mai am nevoie decat de mixer ca sa lucrez, nu mai am nevoie de tastatura decat daca fac search (eu nu fac, pentru ca am organizata muzica cum vreau eu si nu am nevoie)…

Dupa ce ati facut aceasta mapare pe foaie, care dupa cum vedeti, consta intr-o imagine originala sau facuta grafic, cu controllerul, pe care inscrieti ce e nevoie, va puteti apuca de munca propriuzisa.
Unele functii inscrise pe controller, pot ramane ca atare, puteti modifica doar ce nu va convine.
Ca exmplificare o sa mapez butonul shift, butonul play care are functia sync cu shift si potentiometrele parametru 1, parametru 2 si parametru 3 pentru unitatea de efect 1 in mod avansat:

Scuze pentru backgroud :) (odata inregistrat imagine, apoi peste explicatiile) si scuze pentru calitatea video, dar nu am avut altceva la indemana, daca voi avea cu ce, voi reface clipul.
Sunt sigur ca daca aveti traktorul deschis in timp ce urmariti clipul, va veti da seama ce se intampla acolo.
Nu reusesc sa fac sa se vada video aici, asa ca iata si link-ul:

n acelasi mod se seteaza si restul butoanelor si ledurilor.
Pentru butoane sunt disponibile mai multe moduri de interactiune:
TOGGLE, TRIGGER, HOLD, DIRECT, INC, DEC, RESET…
Acestea se selecteaza pentrum fiecare parametru in parte.
De exemplu pentru PLAY/PAUSE se selecteaza toggle (comutare – la o apasare se activeaza play, la o alta apasare pause), pentru shift se selecteaza hold, functia lui trebuind sa fie activa doar cat e apasat.
Majoritatea se auto selecteaza, insa nu e valabil mereu, sau nu corespunde scopului.
Pentru detalii suplimentare, va rog sa cautati in manualul traktorului la sectiunile midi.
Explicatiile sunt foarte ok.

Sper ca acest articol sa va fie de ajutor si daca aveti completari, sau intrebari la care sa pot raspunde, postati mai jos.

PS pentru avansati… stiu ca domeniul este mult, mult, mult mai vast.
Am incercat sa ating bazele si cu precadere pentru DJ-ii care folosesc midi control, insa fel incat sa nu isi incarce nimeni mintea cu mai mult decat am considerat ca e necesar.
Pentru cei ce vor sa avanseze sau vor sa foloseasca asta pentru DAW-uri, exista documentatie destula pe net, si va stau la dispozitie in limita timpului la ID mess: iordache_ice

Articol preluat de pe elforum, citește articol integral aici: http://www.elforum.ro/viewtopic.php?f=214&t=91263
Autor: ICEMAN

Despre Ciprian

Am dezvoltat o pasiune pentru acest domeniu de cand eram foarte mic, cred ca aveam 6-7 ani, din cate imi amintesc, am invatat sa citesc din revistele Tehnium, cam astea erau preferatele mele la varsta respectiva. In plus, aveam o atractie pentru informatica fapt ce a dus la inscrierea mea la un liceu de informatica, iar pentru a continua cu pasiunea mea m-am inscris apoi la facultatea de electrotehnica...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*